Am făcut prima mea fotografie pe film în vara anului 1992 folosind un aparat foto al unchiului meu, un Pentax. Unchiul meu era foarte pasionat de fotografie si călătorea foarte mult cu aparatul lui, iar ultima poziție de pe fiecare film era păstrată pentru mine. Deși îmi plăceau fotografiile lui și petreceam ore în șir răsfoindu-le, pasiunea mea pentru fotografie a început abia atunci când am mers în laboratorul pe care și l-a improvizat acasă. Acolo am fost fascinat să văd cum o simplă hârtie prinde viață în urma întregului proces de developare.

În ultimii zece ani nu prea am mai făcut fotografii pe film pentru că au apărut tot felul de aparate digitale care simplificau mult realizarea unei fotografii. Puteai vedea fotografia imediat și o puteai șterge dacă nu-ți plăcea cum a iesit.

Fotografie pe film

Ieri, un amic fotograf, Costache Ciprian m-a invitat la o sesiune foto cu aparatele lui pe film, iar eu am răspuns afirmativ fără sa îmi imaginez ca îmi voi petrece tot restul zilei alături de el. În șapte ore am făcut doar 33 de fotografii deoarece fotografia pe film te obligă să fii mult mai atent la cadrele alese. Aparatul pe care l-am folosit ieri avea toate setările manuale și trebuia să mă asigur că sunt făcute corect din prima. Ne-a ajutat doar un exponometru la măsurarea luminii. În restul timpului am schimbat impresii despre fotografia de nuntă, fotografia de stradă, fotografia portret și fotografia de produs.

Exponometru-Instrument folosit pentru stabilirea duratei corecte de expunere la lumină a unui film

Exponometru

La finalul zilei am ajuns acasă epuizat fizic și psihic, dar foarte entuziasmat datorită acestei experiențe. Cu siguranță îmi voi achiziționa un aparat pe film, deja am multe idei pentru el.

Fotografie pe film

Prima mea fotografie pe film în anul 1992

Lasa un comentariu cu Facebook